Un grup de oameni de știință spanioli a realizat o hartă bacteriană a laptelui matern, care este principala sursă de hrană pentru nou-născuți. Studiul realizat de savanți a scos la iveală faptul că acest aliment conține peste 700 de specii de bacterii, mai mult decât se considera până în prezent.
Potrivit specialiștilor, laptele matern este unul dintre factorii care determină modul în care se dezvoltă flora bacteriană a unui nou-născut, notează Science Daily, preluat de MedLife. Cu toate acestea, compoziția și rolul biologic al acestor bacterii la sugari rămân necunoscute, mai arată datele cercetării.
Pentru a ajunge la această concluzie, savanții au folosit o tehnică bazată pe secvențierea ADN-ului pentru a identifica bacteriile care se ascund în laptele matern. În urma rezultatelor obținute, pot fi determinate variabilele prenatale și postnatale care influențează conținutul microbian al laptelui matern.
Colostrul este prima secreție a glandelor mamare după naștere. Rezultatele obținute în laborator au arătat că din probele prelevate din acest lichid s-au găsit peste de 700 de specii de microorganisme.
Printre cele mai frecvente bacterii descoperite în probele de colostru se numără Weissella, Leuconostoc, Staphylococcus, Streptococcus și Lactococcus. „Este primul studiu care folosește o tehnică bazată pe secvențierea ADN-ului pentru a evidenția conținutul microbian al laptelui matern”, a declarat Maria Carmen Collado, de la Institute of Agrochemistry and Food Technology, una dintre coordonatorii studiului.
Cercetătorii au analizat în laboratoare probe de colostru, mostre de lapte matern și probe din cavitatea bucală a nou-născuților. Rezultatele mostrelor prelevate din cavitatea bucală a bebelușilor au arătat existența bacteriilor Veillonella, Leptotrichia si Prevotella.
„Nu am putut să stabilim dacă bacteriile acestea colonizează gura copilului sau dacă bacteriile orale ale copilului alăptat ajung în laptele matern și, prin urmare, îi schimba compoziția cavității bucale ale nou-născutului,” a precizat Alex Mira, cel de-al doilea coordonator al studiului.
Datele cercetării mai arată că laptele provenit de la mamele supraponderale conține un număr mai mic de specii microbiene. De asemenea, tipul de naștere afectează structura laptelui matern. Astfel, laptele mamelor care au născut prin cezariană nu este la fel de bogat în microorganisme ca cel al unei mame care a născut pe cale naturală.
Cercetătorii lucrează acum pentru a stabili dacă rolul bacteriilor prezente în laptele matern este metabolic, adică dacă ajută copilul să digerare laptele, sau dacă rolul este imunitar, adică ajută la distingerea organismelor benefice sau străine.
„În cazul în care bacteriile din laptele matern descoperite în acest studiu sunt importante pentru dezvoltarea sistemului imunitar, adăugarea lor în laptele praf pentru sugari ar putea reduce riscul de alergii, astm și boli autoimune”, au concluzionat autorii.